Test de cultură generală. Pe cine a numit Albert Einstein „părintele științei moderne”?

Acest savant a fost pionier în metoda științifică experimentală și a fost primul care a folosit un telescop refractor pentru a face descoperiri astronomice importante. El este adesea numit „părintele astronomiei moderne” și „părintele fizicii moderne”. Albert Einstein l-a numit „părintele științei moderne”.

Este vorba despre Galileo Galilei.

• Mințile noastre ar procesa limbajul la fel ca Inteligența Artificială
• De ce azbestul încă apare în unele produse cosmetice?

Galileo Galilei s-a născut pe 15 februarie 1564, la Pisa, Italia, dar a trăit în Florența, Italia, în cea mai mare parte a copilăriei sale. Tatăl său a fost Vincenzo Galilei, un matematician și muzician florentin desăvârșit.

Galileo a studiat medicina la Universitatea din Pisa între 1581 și 1585, dar a plecat fără licență, întorcându-se la Florența pentru a preda matematica. El s-a întors la Universitatea din Pisa în 1589, apoi s-a mutat la Universitatea din Padova în 1592 pentru a preda geometrie, mecanică și astronomie.

Ce carieră a avut „părintele științei moderne”?

La începutul carierei sale, Galileo a predat teoria astronomică acceptată a vremii; că Soarele, stelele și toate planetele se învârteau în jurul Pământului. Acesta a fost modelul geocentric al Universului, venerat ca dogmă încă de la Ptolemeu și Aristotel cu mai bine de o mie de ani înainte.

Însă în timp ce se afla la Universitatea din Padova, „părintele științei moderne” a aflat despre teoria lui Nicolaus Copernic (publicată în 1543) că Pământul și toate celelalte planete se învârt în jurul Soarelui. Curând, observațiile lui Galileo cu telescopul nou inventat l-au convins de adevărul teoriei centrate pe Soare sau heliocentrică a lui Copernic.

Pe 7 ianuarie 1610, Galileo a folosit un telescop refractor realizat de el pentru a descoperi trei dintre cele patru mari luni ale lui Jupiter și a patra lună mare cu patru nopți mai târziu.

Telescopul a arătat lunile apărând și dispărând periodic, datorită deplasării lor în spatele lui Jupiter, ceea ce l-a făcut să deducă, în mod corect, că acestea orbitează planeta. Existența unei alte planete cu corpuri mai mici care o orbitează a contrazis categoric modelul geocentric al universului, în care Pământul era centrul creației și toate celelalte planete îl orbitau, scrie New Mexico Museum of Space History.

Primul european care a documentat petele solare

În 1610, Cosimo de’ Medici, Marele Duce al Toscanei, l-a numit pe Galileo drept matematician personal. Această poziție l-a adus pe Galileo înapoi la Florența și i-a permis să-i dedice mai mult timp astronomiei.

Cu telescopul său, Galileo a devenit primul european care a documentat petele solare, ceea ce a respins credința lui Aristotel că Soarele este o sferă perfectă, fără semne sau imperfecțiuni. Galileo a arătat deja că acest lucru nu era adevărat pentru Lună în 1609, când și-a folosit telescopul pentru a descoperi munți și cratere lunare.

Galileo a concluzionat că Luna era „aspră și neuniformă și la fel ca suprafața Pământului însuși”, și nu sfera netedă pe care și-a imaginat-o Aristotel.

Galileo și-a întors telescoapele și spre planeta Venus și a văzut că aceasta are un set de faze similare cu cele ale Lunii. Acest lucru a fost în conformitate cu modelul heliocentric al Sistemului Solar, deoarece toate fazele lui Venus ar trebui să fie vizibile dacă aceasta orbita Soarele de la o distanță mai mică decât a Pământului.

Galileo a fost, de asemenea, primul care a arătat că Calea Lactee nu a fost o masă nebuloasă, ci mai degrabă milioane de stele strânse atât de dens încât păreau a fi nori. De asemenea, a efectuat experimente revoluționare în mișcare și mecanică.

Galileo și Biserica

Până în 1616, sprijinul adus de „părintele științei moderne” pentru teoria heliocentrică a atras furia Bisericii Romano-Catolice. Inchiziția l-a ars pe rug pe astronomul Giordano Bruno în 1600 pentru erezii similare.

Protejat de puternica familie Medici, Galileo a apărat heliocentrismul și a susținut că nu este contrar pasajelor Scripturii. În 1632, a publicat prima sa capodoperă științifică, „Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii”. În această lucrare, el a comparat teoria ptolemaico-aristotelică cu modelul copernican, arătând că sistemul copernican era logic superior.

Galileo a fost chemat curând la Roma, acuzat că în mod intenționat nu ascultă de ordinul papal împotriva propagării teoriei lui Copernic. În 1633, Inchiziția l-a găsit pe Galileo vinovat și l-a forțat să-și retragă public credința în teoria heliocentrică, condamnându-l la închisoare pe viață. Datorită vârstei sale înaintate, i s-a permis să-și execute mandatul în arest la domiciliu la vila sa din afara Florenței. Galileo a murit, aflat în arest la domiciliu, pe 8 ianuarie 1642.

„Părintele științei moderne” a lăsat o moștenire științifică fabuloasă

Catolic devotat, Galileo nu a intenționat să conteste autoritatea Bisericii cu descoperirile sale, deoarece el simțea că doar dezvăluie lucrarea lui Dumnezeu arătând adevărata natură a Universului. Galileo credea că „limbajul lui Dumnezeu este matematica”, iar Universul a fost cel mai bine înțeles prin matematică.

Galileo Galilei a fost „reabilitat” de Biserica Catolică în 1741, iar pe 31 octombrie 1992, Papa Ioan Paul al II-lea și-a cerut scuze oficial pentru nedreptatea făcută.

Un crater lunar și un altul de pe Marte poartă acum numele lui Galileo Galilei, precum și asteroidul 697 Galilea. Sonda Galileo a NASA trimisă către Jupiter (lansată în 1989) îi comemorează, de asemenea, munca, la fel ca și denumirea de „Sateliții Galileeni” a celor patru sateliți ai planetei Jupiter pe care i-a descoperit.

Vă recomandăm să citiți și:

Daniel Hale Williams, succesul primei operații pe inimă

Elizabeth Blackwell, prima femeie medic din SUA

Adam Rainer, un caz unic în istorie. S-a născut pitic, a murit uriaș

Privighetoarea care a uimit lumea întreagă. S-a născut dintr-o mamă alcoolică, a cucerit Mapamondul şi a murit din cauza viciilor